Coperta se etaleaza oarecum prometeic, cu un chip “invechit” de femeie, al carui trup se pierde fantomatic in linii ferate si al carui crestet se fragmenteaza in dara unui cer inrosit, semn al sangelui ce va sa curga…
In dreapta tabloului de pe coperta este scris: Adevarata poveste a Milenei Jesenska, destinatara scrisorilor lui Kafka.
Nu vreau sa comentez inca etichetarea. Am sa incep prin a spune ca este o lectura care se pliaza perfect cu vremea asta ruginie care invita la meditatie si la contemplare. Romanul Ravensbruck, scris de suedezul Steve Sem Sandberg, este o calatorie in timp, pe vremea celui de-al doilea razboi mondial, in Germania nazista, in fermecatoarea Praga sfasiata si amenintata de bocancul hitlerist.
Daca nu ti-ai dat seama inca care este semnificatia titlului, iti voi spune ca romanul poarta numele unui lagar de concentrare nazist pentru femei, localizat in nordul Germaniei, la 90 km de Berlin, in apropierea oraselului cu acelasi nume. Construit de liderul SS Heinrich Himmler, lagarul de concentrare Ravensbruck “gazduia” intre anii 1939 si 1945 peste 130.000 de femei prizoniere, majoritatea poloneze, dintre care doar 40.000 au supravietuit.
Romanul lui Steve Sem Sandberg este o biografie a Milenei Jesenska. O poveste trista si totusi plina de gratie si optimism. Milena Jesenska este cunoscuta poate mai mult pentru povestea de dragoste intensa pe care a avut-o cu Franz Kafka. Mai mult decat aceasta poveste de hartie, Milena, devenita apoi sotia filosofului Ernst Polak, este un exemplu al indurantei si al fortei feminine, un simbol al tolerantei.
Povestea vietii sale ascunde cu sine un mesaj petru intreaga umaninate: este vorba de scriitura libertatii, de lupta
apriga pentru si in numele libertatii . Milena Jasenska este un simbol al libertatii umane, individuale si nationale totodata, ea fiind una dintre emblemele poporului ceh. Sau…asa ar trebui sa fie.
In Praga ocupata de nazisti, Milena reuseste sa puna in miscare o reala organizatie clandestina ce salveaza vietile a numerosi refugiati, mai ales evrei. Macinata de o boala care ii erodeaza lent existenta, Milena este descoperita de nazisti si judecata. In urma procesului, in care, desi este gasita nevinovata este trimisa in lagarul de la Ravensbruck. In Ravensbruck isi gaseste sfarsitul, in primavara anului 1944.
Prezentand viata zbuciumata a scriitoarei, jurnalistei si traducatoarei cehe Milena Jesenska, Ravensbruck este o fresca autentica a societatii pragheze sau vieneze, daca vreti, in functie de locurile unde Milena este purtata de-a lungul existentei. Viata tragica a Milenei este incadrata de un fundal al frumusetilor Pragai, in care detaliile sunt ocupate pana si de cele ale ospatarului, ultimul devenind pe timp de razboi un autentic intermediar pentru supravietuire. Milena iubeste cu infocare, fura, se cearta cu parintii si peste toate acestea rade zgomotos pentru a-si satisface capriciile. Iubirea cu filosoful Polak il scoate din sarite pe tata, venerabil stomatolog, care hotaraste sa o interneze intr-un sanatoriu cu putin timp inainte sa implineasca 21 de ani. Peste ani, va incepe sa publice, devenind o ziarista de renume. Urmeaza apoi intalnirea cu avangardistii cehi, descoperirea comunismului, tensiunile razboiului, Gestapo-ul din Praga, ajutorul acordat refugiatilor evrei, prinderea ei in timp ce imprastia pe strazi reviste-manifest impotriva ocupantilor nazisti, Kafka…si ororile lagarului.
Aceasta carte este importanta pentru ca readuce in atentia cititorilor povestea Milenei Jesenska…un personaj feminin uitat, a carei trecere nu este deloc marcata in Praga si care a fost mai mult decat amanta lui Kafka sau sotia unui filosof.
Mergand pe strazile orasului, se pot observa peste tot semne ale trecerii personalitatilor, in special a lui Kafka, unul dintre personajele foarte importante pentru cehi. Un exemplu: chiar la doi pasi de casa lui Kafka, era o alta, cu o tablita pe care scria: “In aceasta casa a locuit faimosul compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski timp de doua nopti”. Dar nu exista nici un semn ca undeva in Praga ar fi trait Milena Jesenska. Din pacate, toate scrierile despre ea, toate biografiile trateaza strict relatia ei cu Kafka, adica o prezinta din acea perspectiva. Si asta este ciudat, pentru ca ei s-au intalnit doar timp de patru zile si s-au intalnit la Viena, nu la Praga, in iunie 1920. In toate biografiile despre ea titlurile incep astfel: “Kafka, iubire si curaj, relatia lui cu Milena”; ea intotdeauna este lasata la sfarsit. Pe primul loc e Kafka, iubirea lor, si apoi curajul ei. Eu am vrut sa inversez asta. Din cele trei elemente, “Kafka, dragoste, curaj”, am vrut sa incep in primul rand cu curajul ei, care a insotit-o toata viata, apoi cu dragostea, dar nu doar pentru Kafka, ci si pentru ceilalti barbati din viata ei, si sa se termine cu intalnirea ei cu Kafka, sustine autorul.

Tehnica literara utilizata de Steve Sem Sandberg merge pe filonul biografic, dar si pe cel monografic, sprijinindu-se pe marturiile a mai multor femei captive in lagarul Ravensbruck si care au reusit sa supravietuiasca. Ca cititor, mai ales daca esti pasionat de istorie sau de filosofia ideilor, esti pur si simplu izbit de puzderia amanuntului care surprinde pana si ticurile gardero-bierului. Treptat, cu fiecare pagina intoarsa, Milena incepe sa traiasca, prinde glas si forma, din vid devine prezenta, ca si cum s-ar aduna din camere uitate pe retina-fotograf al celui care citeste. Incet, portretul Milenei capata identitate si viata: curajul, faptul ca a avut taria sa ramana in Praga, atunci cand toti fugeau, faptul ca isi lasa copilul mic singur acasa si obisnuia sa se duca in cafenele sa discute filosofie sau sa scrie, faptul ca la sfarsitul vietii a devenit dependenta de morfina pentru a suporta durerile, faptul ca era o persoana imaginativa, ca credea cu tarie in imaginar si in idee, ca obisnuia sa afirme ca se inventeaza permanent si ca viata este o fictiune.
Istoria unui personaj care are nevoie de o poveste sau povestea unei povesti care are nevoie de un personaj. Un portret care isi recapata identitatea. Mai presus de toate insa, povestea unei femei reale…nu o fantasma a istoriei, nu o amanta a lui Kafka, nu sotia unui filosof, nu o creatie jurnalistica.
© Raluca Bădoi, 2009. All rights reserved.